Sambata 13.02.2010
O zi obisnuita de 13?!!!? Nu! De fapt da, dar nu pentru toata lumea! Pentru mine nu!
O zi in care cei mai suspiciosi prefera sa stea in casa de teama de a nu pati ceva, si uite asa unii pierd 12 zile pe an!
Ninge! Din patul meu se vede linistit, minunat, asezat….. de poveste. Contactul cu exteriorul e rece, apasator, brutal cand dau de vantul care imi sufla peste putinul par pe care il am si imi ingheata urechile in timp ce imi curat masina.
Ma urc in masina, dau muzica mai tare, magic…Magic FM, numele imi aminteste de momentul in care ma uitam pe geam la vremea de afara si oftam prelung plin de implinire vizuala.
Ziua de azi e una speciala pentru mine, nu e o zi oarecare, e o zi care contine un mix de sentimente infiorator, fascinant, e o zi in care ceva moare, ceva se naste, dar pentru care vor ramane intotdeauna, cel putin, amintirile frumoase. O zi in care dragostea, fluturii din stomac, semnele de intrebare, visele, ambitiile, dragostea parinteasca, bucuria familiei, deznadejdea de a nu mai vedea niciodata o persoana atat de draga, atat de iubita se intrepatrund si ma baga intr-un fel de transa.
Am lacrimi in ochi, sunt cufundat intr-o stare de spirit pe care nu o doresc nimanui, un nod in gat imens ma face sa simt dimensiunea sentimentelor amestecate si un ghem in stomac care vine din doua directii aflate in opozitie, agonie si extaz! Nu am mai avut de ani buni acest feeling, si nu duceam dorul acestei stari; dar cu riscul pe care mi-l asum pentru tot ceea ce fac si zic, e minunat sa simti ca traiesti in asa mod, sa simti ca nu trece viata pe langa tine fara sa ii simti gustul! Bine sau rau!
In toti anii de cand ma stiu, astazi, in casa mea ar fi fost chef; am fi petrecut ca intotdeauna ca o mare familie, asa cum petreceam in fiecare an ziua de 13.02 pana acum 8 ani, astazi tatal meu ar fi implinit frumoasa varsta de 65 ani! Din nefericire el nu mai este printre noi, dar amintirea si toate sfaturile primite de la el vor ramane pentru totdeauna in mintea mea si nu numai.
Poate ca cel mai important lucru invatat de la el a fost acela ca intotdeauna sa fac ceea ce simt ca trebuie sa fac, nu neaparat ceea ce e bine sau ce zice lumea, ci exact ceea ce simt!
Astazi am simtit cu varf si indesat ca trebuie sa-i multumesc lui in primul rand, iar faptul ca va impartasesc aceste lucruri se intampla tot pentru ca asa simt!
Ironia sortii, daca imi permiteti formularea, este ca pana la un moment dat eu eram ingerul lui, acum sunt sigur ca el este ingerul meu!
Ma sterg la ochi si merg mai departe, viata trebuie traita cu intensitate in continuare, cu injectii de adrenalina cum imi place mie sa spun 
; iar astazi, mai mult ca niciodata poate, am simtit ca ceva frumos se poate naste si pentru asta multumesc din nou.
मुझे लगता है कि मैं कर रहा हूँ तुम्हारे साथ प्यार किया!
Ceea ce marturisesti tu aici pe blog in fata tuturor este un sentiment foarte pur si din punctul meu de vedere inseamna ca ai trecut peste acele momente, care orice ai face nu ai cum sa schimbi situatia, moartea este implacabila si in fata ei nu putem face nimic decat sa ne resemnam si sa o acceptam.
Imi pare rau ca a trebuit sau ca oricine trebuie sa treaca prin asemenea clipe, dar cred ca simplul fapt ca ti-ai adus aminte, ca ai mentionat acest lucru te face superior, te face bun si sincer. Tatal tau intr-adevar traieste prin tine, este tot timpul alaturi de familia lui.
Felicitari pentru aceste trasaturi!
tatal tau era balanta?
te-a invatat cred k cel mai important lucru….toate se intampla cu un scop bune sau rele, chiar daca noi uneori nu intelegem…dar VIATA merita traita si este frumoasa pt ca noi o facem asa…iar el va trai vesnic prin cei care l-au iubit si il mai poarta in suflet…imi pare sincer rau ca nu mai e langa tine,stiu cum e… dar poate de akolo de sus te poate proteja mai bine.. 
va fi mereu langa tine si tu stiu ca simti asta! poop dulce
Este lângă tine, chiar lângă tine – gândul tău şi iubirea ta îl cheamă.